Transfigurarea realitatii pare completa cand mi se arata in nuante diferite fata de cele in care sunt obisnuit sa vad, iar pentru a-mi satisface nevoia de a Relata "ceva", instrumentul vizual prin care incerc sa o fac, trebuie sa fie cat mai putin atins de ne-esentialul imediat perceptibil - si anume culoarea, ea fiind mai degraba potrivita unei Constatari a aceleiasi realitati.
Ca o parte a parerii mele personale despre orasele din titlu, vin urmatoarele doua fotografii si poate, la un moment dat, o serie.. de paralele.
Ordinea e inversa, la fel ca in orice altceva... scris sau altcumva... inchis intre monoliti de beton... in Bucuresti, care totusi, spre sadica mea placere, e gri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu