duminică, 4 octombrie 2009

Ei

Sora mea mai mica, Ana (Bucuresti, septembrie 2009)


Sunt multe lucruri pe care as vrea sa le fac si nu reusesc pentru ca n-am timp, ma bat si ma scuip prea infocat cu sistemul (constient ca cu cat il lovesc mai tare, castiga). Sunt multe lucruri pe care as vrea sa le spun dar nu mi se pare niciodata ca e momentul potrivit, am impresia ca isi pierd frumusetea sau sinceritatea in functie de cine, cum, unde, ce muzica, ce stele.
Am impresia ca am influentat vietile tuturor oamenilor care mi-au fost apropiati, daca e asa, nu stiu exact de ce. Ma intristez sa vad acum oamenii cei mai dragi mie invartindu-se intre proprii demoni, fara sa pot face nici un gest sa-i ajut. Inseamna intr-un fel ca-s invins si legat, pe de alta parte am ajuns sa am incredere in EI si-n mine si-am pornit-o pe propriul drum, fericit.
O lupta in care pierd si castig in continuu, cand mor si se termina, sa ma dai lor, in bucati!

Niciun comentariu: